Interviu Octavian Bellu: Ce infrastructura avea Romania cand iesea Nadia Comaneci campioana olimpica?!

706

bellu_88877800Antrenorul Octavian Bellu acordat un interviu agentiei AGERPRES in care vorbeste despre viitorul gimnasticii artistice feminine si al sportului romanesc in general.

Bellu a incheiat un nou ciclu olimpic, cel de la Londra 2012, cu rezultate pe masura valorii sale recunoscute pe plan mondial, 3 medalii, cate una de fiecare culoare, dar urmatorul ciclu olimpic se anunta complicat si este nevoie de o alta abordare pentru a ramane in elita mondiala a gimnasticii feminine.

AGERPRES: Cum evaluati anul 2012 pentru gimnastica feminina romaneasca?

Octavian Bellu: A fost un an bun, cu 4 medalii de aur la Europene, cu medalii la Olimpiada. Am scos-o la capat, tinand cont de conjunctura, de situatia in care a trebuit sa apelam la doua gimnaste, care deja sunt recordmene privind varsta de participare la Olimpiada. Dupa Nadia, noi nu am avut fete de 22, 23 sau 24 ani la Jocurile Olimpice, nici macar la Europene. Am scos-o la capat onorabil, dupa ce am suferit o perioada lunga de timp, cu recuperarile legate de starea de sanatate a Sandrei Izbasa. Chiar si Catalina Ponor, aici nu e vorba de recuperare, dar dupa 4 ani de pauza totala, a facut o figura extraordinara la JO, si-a revenit foarte repede. Am avut si necazuri la Olimpiada. Larisa Iordache, cu probleme la picior, nu a putut sa evolueze la potentialul ei maxim. Am avut si lucruri bune si mai putin bune, asa cum e in viata. Eu zic ca gimnastica romaneasca a reusit inca o data sa faca o figura frumoasa. Dar, eu m-as cantona mai putin pentru ce a fost in 2012, problema mare este ce va fi mai departe.

AGERPRES: Va referiti probabil la retragerile Catalinei Ponor, Dianei Chelaru si tot mai probabila a Sandrei Izbasa?

Octavian Bellu: Veteranele vor raspunde altor prioritati si este normal la varsta pe care o au. Cele mici, nu stiu cate sunt sau de ce valoare, pentru a parcurge anul 2013, care este numai cu competitii individuale si apoi inchegarea unei echipe pentru Mondialele din 2014, cu perspectiva de omogenizare a unei echipe in perspectiva JO 2016. Sunt mai multi factori care trebuie sa faca o asemenea analiza, federatie, COSR, si sa stabileasca o strategie pe termen scurt, mediu si lung. Poate, spre surprinderea unora, proiectele pe termen lung inseamna 2024, pentru ca Rio este un proiect pe termen scurt. Copiii care vor participa la Rio sunt deja in lotul de juniori, aproape de varsta senioratului, stim cam ce avem, nu poti sa stii insa cum vor evolua si rata lor de progres.

AGERPRES: Sunt un semnal de alarma retragerile aparent premature ale Anei Porgras, Dianei Chelaru si Ameliei Racea?

Octavian Bellu: Ele au considerat ca atat au putut, acum isi doresc sa faca altceva. Cu Diana am vorbit ca vrea sa antreneze. Din pacate, nu avem forma asta de organizare, care este un bazin imens de selectie, cum este draft-ul in baschet la americani, la echipe universitare, la noi sportul universitar este cvasi-inexistent. Dupa ce termini 12 clase ce sa faci? Ele s-au lasat la 18, 19 ani, este varsta la care faci pasul de la liceu catre universitate, in momentul acela multe dintre ele au terminat scoala, au o situatie sociala cat de cat stabila si din punct de vedere financiar, mai ales cele care au luat titluri europene, mondiale sau olimpice. Si atunci se indreapta catre alte prioritati, fiecare isi organizeaza viata cum vrea.

AGERPRES: Ati schitat coordonatele noului ciclu olimpic, pentru Rio de Janeiro?

Octavian Bellu: Nu am reusit sa facem o proiectare a ceea ce se va intampla. Sportivele sunt inca la demonstratii pana pe 24 decembrie, cele mici au fost la niste concursuri la Constanta. Va trebui reorganizat si colectivul tehnic, lotul de sportive, forma de pregatire, aici trebuie timp. Nu avem rapiditatea altora, care deja au sportivii cantonati si au inceput pregatirea loturilor, dar noi incet-incet, dupa ce ne lamurim cu codul de punctaj si ce trebuie sa mai cunoastem despre cerintele noi ale federatiei internationale, incercam s-o rezolvam asa, cam pompieristic, dar ne-a reusit asa de fiecare data. Am avut si esecuri, din cauza unor probleme de sanatate, nu am avut echipa cea mai grozava la Tokyo in 2011, dar sa spunem ca in final proiectul pe care noi l-am luat de la jumatate, in ultimii doi ani, s-a finalizat cu un succes. O medalie de aur la JO este un succes, mai ales ca am avut o echipa formata din trei generatii, cea mai tanara de 16 si cea mai batrana de 24 ani.

AGERPRES: Am putea repeta reusita de la Londra si la Rio de Janeiro?

Octavian Bellu: La Londra s-au obtinut mai putin daca am dorit, dar mai mult decat se putea, in conjunctura in care am avut o gimnasta intr-un picior, si doua veterane care au uimit prin modul in care s-au prezentat la JO, la cea de-a doua lor olimpiada. Nu pot avea o viziune a ce se va intampla peste 4 ani, dar trebuie luate niste masuri, pe care tot le luam de cateva cicluri olimpice. Incet-incet se dovedeste ca metoda asta pompieristica, de carpeala, de rezolvat lucrurile pe termen scurt si foarte scurt, cu tot soiul de solutii de provizorat, nu mai da roade si probabil trebuie gandit un sistem mult mai predictibil, ca si medaliile sa fie previzibile. La noi, medaliile sunt niste intamplari fericite in viata unor copii de mare exceptie, nu sunt rezultatul unui sistem foarte bine pus la punct, care sa prevada ca la un moment dat, datorita etapelor foarte bine conduse si parcurse, logic obtii o medalie, asa cum e la altii.

AGERPRES: Ce masuri ar trebui luate pentru a se renunta la stilul pompieristic, de carpeala, pe care l-ati mentionat?

Octavian Bellu: Masurile sunt arhicunoscute, legate de stimularea antrenorilor, revenirea la un sistem in care scoala sa fie principalul factor in promovarea unor sportivi care vor face performanta candva. Dar acolo in locul unde descopereai talentele, acum cu 1-2 ore de educatie fizica, nefacute sau facute superficial, nu mai ai cum sa descoperi astfel de talente. Nici profesorii, la ce salarii au, nu mai au interesul sa faca performanta, pentru ca se pune o problema foarte pragmatica. Norma lor didactica este de 19-21 ore, iar ca sa faci performanta trebuie sa faci minim 35 daca nu 40 ore pe saptamana. Cine ii plateste de la 21 la 40 de ore? E si aceasta problema sociala, e si lipsa unui sistem de promovare a antrenorilor, de pregatire a lor, si aici accentuez stimularea lor. Dupa ce prind putina culoare in obraji, sa spun asa, pleaca in strainatate, pentru ca oricat de putin castiga acolo, castiga mai mult decat aici. Gimnastica are faima si promovare datorita rezultatelor de care aminteam. Nu exista nicio bursa pentru copiii de ciclul primar, cum era inainte. Copilul e talentat, dar cand sa intre intr-un sistem centralizat, cu casa, masa si scoala, asistenta medicala, iar parintii aud cat costa, iau copilul si il duc acasa. Nu au bani sa plateasca 6-700 lei pe luna ca acest copil sa beneficieze de un sistem centralizat de pregatire, care a a dat rezultate in Romania.

AGERPRES: Totul se leaga de finantare, care devine tot mai complicata in timpuri de criza. Cum s-ar putea face totusi ceva?

Octavian Bellu: Nu e vorba numai de bani. Noi ne-am tot lovit de parerile ca nu facem sport pentru ca nu avem infrastructura sau o finantare pe masura. Sunt lucruri minimale care trebuie rezolvate. Nu stiu cati bani ar costa, ca in loc sa faci doua ore de sport, asa cum sunt acum, sa faci patru. Nu am insistat pe ideea sport promovat prin infrastructura, de cate ori am ridicat-o si eu, mi s-a raspuns cu o mare doza de dreptate, ce infrastructura avea Romania cand iesea Nadia Comaneci campioana olimpica sau Diana Mocanu dubla campioana olimpica de inot, dintr-un bazin din Braila, la limita sau sub limita standardelor internationale. Eram campioni mondiali la handbal, cand nu aveam cine stie ca sali polivalente prin tara. Am copiat tot felul de sisteme, care la noi nu dau rezultate. Din pacate, nu suntem o natiune sportiva prin definitie, nu ne comparam cu japonezii, nemtii, norvegienii, danezii, nu avem aceasta educatie a miscarii. Parintii sunt din ce in ce mai exigenti. Recent, intr-o discutie, am aflat un motiv foarte serios, dar care nu poate face parte din gama celor pentru care copiii sa nu fie lasati sa faca sport. Ca transpira. Sunt doua mari paradoxuri in Romania. Cand faci efort, transpiri si iarna ninge. Sunt lucruri pe care le putem rezolva cu mai multa participare profesionista in gestionarea problemelor sportului, nu mai spun de management, si asa mai departe.

AGERPRES: Modificarea legii sponsorizarii ar fi o solutie, pentru a atrage fonduri mai mari?

Octavian Bellu: Altii au gasit solutii, chiar unii din jurul nostru, au facut baze sportive cu mari firme, prin parteneriate publice-private, care si la noi trebuie sa capete alte dimensiuni. Statul, principalul sponsor al sportului in momentul de fata, nu mai poate, nu mai are de unde, iar pe cealalta parte, privatul nu poate face mecenat si gesturi de caritate la infinit, vrea niste facilitati. Ne agatam de o lege a sponsorizarii pe care nu o regasim pe nicaieri, in loc sa lasam codul fiscal sa functioneze normal si sa facem niste facilitati de a reduce impozitul respectivului sponsor cu procentul cu care intervine in rezolvarea problemelor intr-un sport sau altul. Sunt tot felul de metode pe care altii le-au gasit atractive pentru sport.

AGERPRES: Daca Sandra Izbasa se va retrage de asemenea, Larisa Iordache va deveni liderul viitoare echipei olimpice. Va face fata acestei provocari?

Octavian Bellu: Poate sa faca fata, dar de una singura e greu. Va trebui sa rezolve problemele de anul viitor, la competitiile individuale, unde se poate remarca, pentru ca a avut o prestatie foarte buna la FOTE, ca junioara, a concurat la un nivel multumitor la Europene, 2 medalii de aur si un argint. Sper sa progreseze pe masura. Anul viitor trebuie sa fie un an de tranzitie si de remarcare in competitii individuale, iar apoi sa devina un lider al echipei din 2014, cand deja se vede in mare echipa, cel putin liderii pentru Rio. Ramane sa-si creasca valoarea aparatelor si sa fie la acelasi nivel ca nota de plecare si valoare la fiecare aparat, sa aiba o sansa sa se lupte la individual compus. Ea poate, dar important e sa fie sanatoasa.

AGERPRES: Credeti ca Sandra Izbasa, medaliata cu aur la 2 Olimpiade, ar putea, daca ar vrea, sa ajunga si la Rio de Janeiro?

Octavian Bellu: Sandra, orice ar decide, este destul de matura sa-si cunoasca prioritatile. Noi i-am spus ca are toate calitatile sa continue, dar e de inteles daca vrea sa se opreasca. Aici e foarte greu de presupus, la noi nu a reusit nimeni sa faca 3 Olimpiade, viata asa cum este iti da putine argumente sa continui, chiar de natura financiara, si mai multe argumente te sa opresti. Eu cred ca daca si-ar pune in cap acest lucru, si i-am spus asta, daca si-ar dori sa fie prima gimnasta romana care face 3 Olimpiade ar avea tot ce ii trebuie sa reuseasca.

AGERPRES: Credeti ca un minister al sportului ar rezolva mai usor marile probleme cu care se confrunta sportul?

Octavian Bellu: Eu zic ca am mai incercat aceasta forma, nu e rau sa fie un minister. Raman la parerea ca lucrurile ar trebui sa fie foarte clare, daca e un minister sa fie numai al sportului, nu si al tineretului, s-ar complica atunci lucrurile. Tineretul poate sa fie mai aproape de ministerul educatiei sau alte ministere, dar nu asta e important. Important e cine conduce sportul, ce echipa are, cum poate sa-si puna in aplicare viziunea legata de prioritatile sportului, sportului pentru toti, de atragere a unor fonduri, chiar europene, pentru dezvoltarea sportului romanesc. Trebuie un lucru de echipa care sa aseze sportul romanesc pe niste forme si structuri moderne. Si celelalte forme de organizare, transformarea cluburilor in asociatii, chiar si a celor scolare, iesirea de sub mantia ministerelor a cluburilor departamentale, pentru ca nu exista asa ceva in Europa, iar legat de forma au variante. Cea propusa de COSR, cu federatiile la comitetul olimpic ca in Italia. In Franta, sportul e la ministerul sanatatii si merge foarte bine, Spania are o forma speciala cu o confederatie a federatiilor, exista o junta ce discuta cu guvernul la acelasi nivel de putere. Ca minister ar fi mai aproape de guvern, ar avea un cuvant de spus acolo.

AGERPRES: Sunteti presedintele Consiliului National pentru Sport, cel care va decide criteriile si modul in care se vor aloca subventiile pentru federatiile sportive. Cum va decurge acest proces de impartire a banilor?

Octavian Bellu: Noi nu avem ce sa impartim, suntem un grup cu caracter consultativ, nu avem fonduri sau buget, suntem ca un sfat al batranilor. Noi stabilim niste prioritati, legat strict de modul in care se impart banii. Conducatorul sportului discuta cu federatiile si impreuna fac impartirea bugetului, dar se vor stabili criterii. Carei federatii ii dai mai mult, are mai multe cluburi, sportivi, imagine, rezultate. Sunt foarte multe criterii si te tii de ele sa faci o impartire justa. Eu zic sa vedem cum va fi organizat sportul romanesc si in plan teritorial, daca vor ramane directiile judetene de sport, daca se va face o impartire teritoriala pe regiuni, atunci totul va capata alta forma. Eu raman la parerea ca daca nu vom pricepe, strict legat de ce sport se face, unde se face, cum sunt administrate bazele si alte probleme din acestea administrative, daca nu pricepem ca acestea tin in special de comunitate nu vom ajunge nicaieri.

AGERPRES: Ati promovat mereu descentralizarea structurilor sportive si sunteti un sustinator al cartei albe a sportului european. Ce presupune aplicarea acestei legi europene?

Octavian Bellu: Noi nu am facut niciun pas spre o reforma a sportului, pentru ca ne e teama. Ori reforma sportului, avand la baza carta alba a sportului european, care practic e legea sportului in Europa, ar crea foarte mult disconfort pentru ca ar disparea forme de organizare care au ramas intepenite dupa 1989. Ar fi multa tevatura si schimbari, care ne sperie. Noi nu pricepem ca cei din plan local, nu dau exemple ca Franta sau Germania, comunitatea prin parghiile pe care le are, primaria si administratia locala, hotarasc ce se face acolo, cum sunt administrate bazele sportive, daca se construiesc altele noi, asa e in toata lumea civilizata. Noi suferim inca de acest centralism, sa hotarasca ANST de la Bucuresti si sa te oblige sa faci, sa zicem, canotaj unde nu este fir de apa. Fiecare trebuie sa isi ia aceasta raspundere, mai ales daca se va continua trecerea bazelor la administratia locala, daca va continua descentralizarea care a inceput cu cativa ani in urma. Lucrurile sunt stabilite de la A la Z in cartea alba a sportului european. Se vorbeste despre implementarea unor programe, folosirea sportului pentru socializare, sunt lucruri clare. Este parte dintr-un tratat politic semnat de toti sefii de stat la Lisabona. Noi nu stiu de ce mai stam acum sa ne gandim sa facem o noua lege a sportului, legea asta europeana exista, daca tot suntem in comunitatea europeana. Hai sa vedem la legea noastra ce se potriveste si ce nu se potriveste cu acea matrice, cu acea forma europeana. Eu zic ca lucrurile trebuie luate de jos in sus. Am investit la nivel superior, in diverse loturi, nu au dus lipsa de nimic, dar hai sa vedem cat au investit in copii si juniori. Am auzit acum ca fondurile de la accizele pe tutun si alcool se vor indrepta catre copii si juniori, vreau sa vad si eu chestia asta, pentru ca ar fi un pas important si ar trezi la viata sportul romanesc.